Luni, 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paște, Vaticanul a anunțat oficial trecerea în neființă a Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani. Este o pierdere majoră pentru întreaga lume catolică și nu numai – un moment de reflecție profundă asupra unei vieți dedicate umanității, credinței și reformei Bisericii.
Cardinalul Kevin Farrell a făcut anunțul într-o transmisiune oficială a Vaticanului: „La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”. Liderul Bisericii Romano-Catolice se afla într-o lungă perioadă de convalescență, după mai multe internări și probleme de sănătate, inclusiv o pneumonie severă care i-a afectat grav plămânii.
Reacții din România și din lume
Reacțiile nu au întârziat să apară. În România, atât autoritățile religioase, cât și cele laice au transmis condoleanțe profunde. Patriarhul Daniel a vorbit despre „o venerabilă și bine-cunoscută personalitate a creștinătății contemporane”, în timp ce liderii politici, inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan, au evocat compasiunea, umilința și lupta pentru pace a Papei.
Casa Regală a României și-a exprimat profunda tristețe: „Plecat dintre noi în Lunea Albă, Papa Francisc a fost un exemplu de credință, umanitate, dăruire și har, pentru oamenii de pe tot întinsul globului”. Comunitățile catolice din țară se pregătesc pentru liturghii și ceremonii speciale, prima fiind oficiată luni seară la Catedrala Sfântul Iosif din București.
La nivel internațional, lideri precum Volodimir Zelenski, Vladimir Putin, Donald Trump sau reprezentanți ai Uniunii Europene au transmis mesaje de omagiu și recunoștință pentru pontificatul Papei Francisc. Turnul Eiffel nu va fi luminat în această seară, în memoria Suveranului Pontif, iar Spania a decretat trei zile de doliu național.
Ce urmează
Trupul Papei va fi depus la Bazilica Sfântul Petru, începând de miercuri, pentru ca publicul să îi poată aduce un ultim omagiu. Conform tradiției, Conclavul pentru alegerea noului papă se va reuni în Capela Sixtină între 15 și 20 de zile de la deces.
Un papă al schimbării
Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, a fost primul papă provenit din America Latină și primul iezuit care a condus Biserica Catolică. A rămas în istorie pentru reformele profunde: deschiderea față de persoanele LGBT+, transparență în gestionarea finanțelor Vaticanului, combaterea abuzurilor sexuale din Biserică și susținerea fermă a celor marginalizați.
Pontificatul său a fost și unul profund legat de România. În 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită istorică în țară, sub deviza „Să mergem împreună!”, vizitând Bucureștiul, Iașiul, Blajul și Șumuleu Ciuc. Mesajul său de unitate și speranță a fost primit cu entuziasm de zeci de mii de români.
Papa Francisc va rămâne în istorie ca un simbol al empatiei și curajului spiritual. Un om al Bisericii, dar și al oamenilor – indiferent de credință sau convingeri.