Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din 2025 pe motiv de extremism. O decizie controversată, dar logică, având în vedere contextul tensionat în care ne aflăm.
Să fim sinceri, surpriza nu este decizia în sine, ci momentul la care aceasta a venit. Georgescu era deja cunoscut pentru pozițiile sale radicale și declarațiile controversate. Întrebarea reală este de ce autoritățile s-au trezit abia acum, când politicianul adunase deja o susținere semnificativă în sondaje și tensiunile sociale escaladaseră suficient cât să producă proteste masive.
Da, este necesară respectarea legislației privind extremismul, iar orice amenințare la adresa ordinii constituționale trebuie sancționată prompt. Dar măsura BEC pare mai degrabă un act disperat, o reacție întârziată a instituțiilor care s-au complăcut prea mult timp într-o ambiguitate periculoasă.
Decizia BEC nu poate fi considerată o lovitură de stat, așa cum o numesc susținătorii lui Georgescu, ci mai degrabă o intervenție legitimă într-o situație pe care instituțiile statului au permis-o prea mult să escaladeze. Responsabilitatea, în acest caz, nu este doar a lui Georgescu și a susținătorilor săi, ci și a autorităților care au tolerat retorica extremistă până când aceasta a devenit periculoasă.
Problema reală nu este că Georgescu nu poate candida, ci că autoritățile au lăsat să se formeze o astfel de situație explozivă. Decizia BEC este corectă, însă întârziată. Și poate cel mai important, este o lecție dureroasă despre cum instituțiile statului trebuie să intervină preventiv și ferm, nu reactiv și târziu.
