Un val de confuzie și controverse a fost declanșat în scena politică și juridică din România, după ce Curtea de Apel Ploiești a decis, în 24 aprilie 2025, să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României (CCR) anulase alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Hotărârea instanței ploieștene a fost catalogată drept o decizie „halucinantă”, iar efectele sale sunt contestate imediat de autoritățile electorale.
Reacția BEC: „Decizia nu provoacă niciun efect”
Biroul Electoral Central a transmis un mesaj clar: „Suspendarea Hotărârii CCR nu își produce efecte întrucât acestea s-au materializat deja prin Decizia BEC 2024, care a fost contestată și rămasă definitivă”. Activitatea electorală continuă conform calendarului deja stabilit, susțin reprezentanții instituției.
Ministrul Justiției: „Legea nu permite suspendarea deciziilor CCR”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat faptul că legislația în vigoare nu permite ca o instanță judecătorească să anuleze sau să suspende o decizie a CCR, care nu este un act administrativ. Acesta a declarat că ministerul va analiza circumstanțele în care s-a pronunțat hotărârea pentru a stabili dacă se impune o eventuală verificare disciplinară.
„Nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii ale CCR să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea nu permite adoptarea unor soluţii de acest tip.” – Radu Marinescu
Avocat Toni Neacșu: „Este o situație nemaiîntâlnită”
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru CSM, a explicat la Antena 3 CNN că, din punct de vedere legal, o hotărâre a CCR nu poate fi anulată sau suspendată de o instanță de drept comun. Deși decizia Curții de Apel este executorie, ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Nu se va ajunge la reluarea turului II, dar toate aceste discuții avantajează anumiți candidați. O hotărâre a unei curți de apel nu poate înfrânge o decizie a CCR. Eu așa știam până astăzi.” – Toni Neacșu
Ce urmează?
Decizia Curții de Apel Ploiești poate fi contestată în termen de cinci zile. Până la pronunțarea definitivă a Înaltei Curți, există riscul unei perioade de incertitudine, cu impact asupra desfășurării campaniei electorale și a încrederii publicului în procesul democratic.
Sursa foto: ziarulunirea.ro
