În ultimele zile, rețelele sociale și diverse canale de comunicare au fost invadate de mesaje alarmiste care anunță, în mod fals, că autoritățile române se pregătesc să mobilizeze tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, începând cu data de 3 aprilie 2025. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a demontat ferm aceste informații, catalogându-le drept dezinformări fără niciun temei legal sau factual.
Potrivit unei analize realizate de autorități, știrea falsă pare să-și aibă originea într-un articol publicat pe site-ul Unimedia.info din Republica Moldova. Articolul viza, de fapt, un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova, nu de instituții ale statului român. Cu toate acestea, informația a fost rapid preluată și distorsionată în spațiul online românesc, devenind sursa unei panici nejustificate.
Serviciul militar obligatoriu rămâne suspendat în România
MApN a reiterat că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România începând cu 1 ianuarie 2007, în baza Legii 395/2005. În prezent, armata română funcționează exclusiv pe bază de voluntariat și nu există nicio intenție oficială de a reveni la sistemul de recrutare obligatorie, nici măcar în contextul războiului din Ucraina.
„Nu a existat și nu există nicio decizie privind revenirea la serviciul militar obligatoriu. Recrutarea rezerviștilor se face exclusiv prin înrolare voluntară, conform legislației în vigoare”, au transmis reprezentanții MApN într-un comunicat recent.
Exercițiile de mobilizare există, dar sunt anunțate public și planificate anual
O altă dezinformare larg distribuită este legată de așa-zise exerciții de mobilizare „secrete”, pregătite de autoritățile române. În realitate, astfel de exerciții sunt o componentă normală a activității Ministerului Apărării, fiind planificate cu regularitate și anunțate din timp în spațiul public. Ultimul astfel de exercițiu a avut loc între 14-18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24).
Pentru anul 2025, sunt prevăzute exerciții similare în a doua parte a primului semestru, însă detaliile vor fi făcute publice la momentul potrivit.
De ce apar aceste dezinformări și cum le recunoaștem
Specialiștii în comunicare strategică și securitate cibernetică avertizează că astfel de narațiuni sunt frecvent utilizate pentru a crea panică și neîncredere în instituțiile statului. Contextul geopolitic tensionat și apropierea alegerilor pot fi teren fertil pentru campanii de manipulare, distribuite rapid prin rețelele sociale sau aplicații de mesagerie.
Pentru a evita propagarea informațiilor false, cetățenii sunt sfătuiți să verifice întotdeauna sursa unei informații și să consulte comunicatele oficiale ale instituțiilor statului.